Iubiri de mult sperate

Dragostea ne schimba, ori de cate ori se iveste de dupa acel colt intunecat, numit singuratate.
Nu cred sa existe om care sa nu fi simtit, macar o data in viata, acest sentiment ce parca iti da aripi, te inalta si, in functie de caz, te izbeste de pamant sau te ajuta sa atingi norii, sa ajungi la Dumnezeu.Caci dragostea chiar asta e - un legamant intre tine, copilul Domnului, si un altul - pe care El ii uneste; doi copii pe care El ii vrea impreuna; doua inimi care bat intr-una singura;doua picaturi de roua ce se intalnesc in drumul lor, pe o frunza; doi ochi ce vad acelasi lucru, chiar daca uneori, il interpreteaza diferit.Dragostea e peste tot.O gasesti in Soare si in Luna, modelul perfect pentru o iubire nesfarsita.Soarele - barbatul care te va iubi la nesfarsit, care te va prinde in bratele lui puternice si care te va tine la pieptul lui calduros; Luna - femeia misterioasa, eleganta si cu un farmec aparte.
Nu-i asa ca toti tanjim dupa o iubire adevarata, nesfarsita? Dar, oare, acel "el" ce ne apare in viata, cand ne asteptam cel mai putin, ne e predestinat?
Dragostea ne face, de cele mai multe ori, sa visam cu ochii deschisi la cel ce ne-a schimbat viata.Cand vine noaptea, toate gandurile se rostogolesc in mintile noastre si ne aducem aminte de persoana iubita.Ne intoarcem de pe o parte pe alta, dar pace buna.Amintirile din acea zi sunt atat de vii in mintile si inimile noastre, incat un film intreg se deruleaza in fata noastra, cand inchidem pleoapele.Un film care nu am vrea sa se sfarseasca niciodata...si adormim cu gandul la el si cu zambetul pe buze.